Arcul de Triumf – o istorie a orașului Chișinău

În perioada 1839-1840, pentru a comemora victoria Rusiei asupra Turciei în războiul ruso-turc, pe axa catedralei și a clopotniței din Chișinău, în conformitate cu proectul arhitectului Zaușkevici, a fost ridicat Arcul de Trumf, inclus în ansamblul pieței centrale a orașului.

Acest monument apare în literatura de specialitate sub câteva denumiri: Turnul Victoriei, Arcul de Triumf, Sfintele Porți. Având un plan pătrat, împărțit în două părți, construcția cu o înălțime de 13 m este ridicată din piatră albă șlefuită. Nivelul inferior este perforat de treceri pentru pietoni, având și o serie de coloane pe postamente în stil coritic. Nivelul superior este decorat în stil clasic.

În 1833 arhiepiscopul Dimitrie Sulima a înaintat o cerere general-guvernatorului Novorosiei și Basarabiei, M. Voronțov, privind acordarea a 1500 de puduri de aramă din vechile tunuri turcești pentru turnarea clopotelor. Ca răspuns, s-a permis transmiterea a 1000 de puduri de aramă din tunurile turcești aduse din Silistra și Ismail.

Arhiepiscopul D. Sulima menționa la 25 iunie 1839: „Clopotul de 200 de puduri și cel de 100 de puduri vor intra în clopotniță, pe când cel de 400 de puduri nu va încăpea.” În aceste condiții, a fost luată decizia de a ridica pentru acest clopot o construcție suplimentară, în care ar putea fi instalate clopotul și ceasul orășenesc.

La 8 august 1839, în conformitate cu anunțul Primăriei Chișinăului în adresa arhitectului orășensc Zaușkevici, el urma „să se prezinte în Piața Catedralei pentru monitorizarea procesului de instalare de către antreprenorul Ivanov a mașinilor pentru ridicarea clopotelor „, aduse din Ismail în Piața Catedralei.

Arcul de Triumf reprezintă una dintre componentele esențiale ale ansamblului arhitectural al Catedralei. Clopotul a fost ridicat și instalat la 3 august 1839 pe construcția aflată în procesul de lucru, iar în frontonul turnului a fost montat un orologiu. Monumentalul Arc de Triumf a devenit cartea de vizită a orașului Chișinău.

Identitățile Chișinăului. – Chișinău, 2018. – 295 p.

Lasati un comentariu