Fiecare lună îsi are farmecul său, își are poezia sa!
În cadrul acestei pagini, drag cititor, îți vom oferi cele mai frumoase poezii despre anotimpuri și tot ce au mai splendit, bogat și bun cele 12 fiice ale anului. Cu siguranță, au ce dărui.
Lunile anului

Sunt întâiul Ianuar
Ce domnesc e vai și amar,
Căci îngheț pământ și cer
Pe zăpadă, viscol, ger.
Februarie mă cheamă
Și de mine rău v-ii teamă,
Dar sunt scurt și mă grăbesc
Cât mai iute s-o tulesc.

Eu sunt Martie ploios,
Vânturat, năbădăios,
Însă tot v-am bucurat
Căci de iarna v-am scăpat.
Sunt April cel mai dorit,
Ura, bine v-am găsit,
Vin cu ploi și vin cu soare,
Vin cu pasari călătoare.
Sunt frumoasa luna Mai,
Tot pământul e un rai.
Vesel sus și vesel jos,
Vesel câmpul cel frumos.

Cireșar eu mă numesc,
Pomii toți acum rodesc.
Prin grădini sunt numai flori,
Iar prin cuiburi, puișori.
Sunt Cuptor cu caldul soare
Ia priviți la câmp pogoare:
Ca de aur lucitor
Că așa-i luna lui Cuptor
Sunt August, trezesc din zori
Pe țăranii muncitori
Și-i trimit la secerat,
La cules de rod bogat.

Sunt Septembrie, copii
Fuga dați cu toți la vii
Copți sunt strugurii gustoși
Și de oameni bucuroși.
Sunt Octombrie, cu vântul,
Vreau să mai răcesc pământul.
Spun păsărilor să plece
Că le apucă iarna rece.
Sunt Noiembrie, mi-e dat
Să fiu rece și încruntat.
Vin cu ploi și cu furtună,
Eu sunt cea mai tristă lună.

Sunt Decembrie în calendar,
Și vă aduc zăpadă-n dar,
Vă mai vin c-un lucru bun:
Îl aduc pe Moș Crăciun!
(Ioachim Cristofor)
Cea mai scumpă de pe lume

Spune-mi care mamă-anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toți au zis de păsări,
Zarzării au zis de zarzări,
Peștișorii, de peștoaica,
Ursuleții, de ursoaică,
Șerpișorii, de șerpoaică,
Tigrișorii, de tigroaică,
Mânjii toți au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toți au zis de nucă,
Cucii toți au zis de cucă,
Toti pisoii, de pisică,
Iara eu, de-a mea mamică!.
Orice mama e anume,
Cea mai scumpa de pe lume!
(Nichita Stănescu)

Luna Martie
Martie e, așadar
Prima lunã-n calendar
Care-anunțã toata țara
C-a sosit iar primãvara!
Și din prima zi, se știe,
E-un motiv de bucurie:
Mãrțișoarele apar.
– Mici minuni aduse-n dar.
Prinse-n șnurul împletit
Sunt gata de oferit.
Bucurie și noroc
Aduc tuturor, pe loc.
(Emilia Plugaru)
21 martie -Ziua Internațională a Poeziei
De Ziua Internațională a Poeziei vă propunem, dragi prieteni, cele mai frumoase citate despre Măria sa Poezia. Poezia înaripează sufletul!

„Poezia nu este numai artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii.”
(Nichita Stănescu)
„Poezia adaugă viaţă vieţii.”
(Mario Luzi)
„Viaţa e o sublimă operă de artă. Nu există poezie mai frumoasă decât să trăieşti deplin”.
(Georges Clemenceau)
„Poezia este tot ceea ce merită să ne amintim în viaţă”.
(William Hazlitt)
„Poeţii sunt copiii naturii.”
(Grigore Vieru)
„Poeţii sunt inima umanităţii”.
(Eugene Ionesco)
„Poezia este un joc.”
( Paul Valery)
„Poezia este zborul în infinit unde se întâlnesc gândurile Poeţilor şi unde Spiritul se mişcă în armonie cu memoria Universului.”
(Aneta Timplaru Horghidan)
„Poetul e prinţ
şi cerşetor
in poezie
cu o singură
avere
IUBIREA”
(Petru Daniel Văcărean)
„Poezia este Patria cuvintelor de duh”.
( David Boia )
„Poeţii vin şi pleacă, dar poezia rămâne eternă”.
(David Boica)
Pic-Pic
Fiindcă Aurel Ciocanu – poet, prozator, traducător s-a născut pe 27 martie și prin „geamul albastru” al scriitorului, copii văd o lume vie, adevărată, frumoasă cu speranțe, și fiindcă la moment avem nevoie de un pic de speranță că totul va fi bine, vă propunem, dragi prieteni, o poezie bună.

Pic-pic
Ce-i un strop?
E nimic.
Dar din mii șI milioane
Se adună mări, oceane.

Pic-pic…
Ce-i un bob?
E nimic.
Dar din boabe multe tare
Lanuri înverzesc, ogoare.

Pic-pic
Ce-i secunda?
E nimic.
Clipă lîngă clipă-albastră –
Iată ce e viața noastră.
(Aurel Coicanu)
Zile de aprilie

Greierii, din nou , la școală,
Fac, din liliac , cerneală.
Și pe pajiști, și-n câmpie.
Încep iarăși a s-cri-cri-e.
S-cri-cri-sci-u pe frunze noi
De sulfină și trifoi,
În amezi si-n faptul serii,
Bucuria învierii.

S-cri-cri-sci-u, cu pixuri mii,
Mici povești, dulci greierii,
Voi, copii, să le-ascultați
Și, cri-cri, să greierați…
Și pe file de caiet
Scrisul lor e violet,
E frumos și are stil
Și miroase a… april!
(Arcadie Suceveanu)
Coboară luna Mai

Coboară luna Mai pe aripi de lumină,
Şi-mbracă tot pământul în mantie de flori ,
Aşterne frumusețe din lumea divină ,
Punând pe ea, magie, esențe si culori.

Îşi lasă evantaiul de verde crud, în zare ,
Peste câmpuri sure şi codrii cenușii,
Punând veșminte noi cu farmec şi culoare ,
Trezind la viață, totul , în calde armonii !

E forfotă-n natură, e viață, e-ncântare,
Mişună sub soare, mii de gâze mici ,
S-au întors în stoluri, păsări călătoare,
Cu dorul lor, de tot ce au lasat aici !

Să purtam în suflet stropi de primăvară,
Cu picuri de soare, verde crud şi flori,
Să ne fie clipa vieții mai ușoară
Şi curată , clară, ca a zilei zori !
(Teodora Dumitru)
În luna Mai apar primele cireșe!
Din cireșe fac cercei

Din cireşe fac cercei,
Mândri sunt
Cerceii mei.
Bile roşii la urechi,
Legănându-se
Perechi,
Dar n-ajung
Podoabe vechi.
Ce te miri? Aşa cercei
Cât mănânci şi tot mai vrei!
(Mălina Cajal)
Iunie

Trece Iunie pe-alei,
Parcă-i Făt-Frumos din tei.
Iar din urmă-i, printre fagi –
Oastewa de căpșuni și fagi.
(A. Suceveanu)
1 iunie

În această dimineață
Nou e soarele cel vechi:
Are doi pistrui pe față
Și cireșe la urechi.
(A. Suceveanu)

Și copiii strigă: „Soare,
Ieși cu noi la joacă, hai!
Mulțumimu-ți, frățioare,
C-ai adus Vara pe Plai…”
(A. Suceveanu)
Iulie

Uite-l, Iulie! Ne-apare
De sub pălaria-i mare,
Parcă-ar fi un șef de trib..
-De unde-o ai?
-De la un hrib!
(A. Suceveanu)
August

Sparg păstaia – din păstaie
Pietre scumpe curg, o droaie.
Ard în strugurii din vii
Dulci mărgăritare vii.
Pepenele copt, vezi bine,
Are-n miezul lui rubine…
Decât August mai bogat
Nu-i pe lume Împărat…
(A. Suceveanu)
Septembrie

Poate-i bine-așa să zic,
Poate astfel să socot:
Vara a plecat un pic,
Toamna n-a venit de tot…
(A. Suceveanu)
Octombrie

Cine oare, mâna cui
A pus aur în gutui?
Cine a intrat în struguri
Și-a aprins în ei vii ruguri?
Si-a pictat pe cer, sub nori,
Albe unghii de cocori?
(A. Suceveanu)
Noiembrie

Vezi, Noiembrie încuie
Porțile de la gutuie,
Suflă-n frunza-felinar,
Ultima, dintr-un arțar,
Supărat parcă puțin:
„Ce fac fulgii: vin? Nu vin?”
(Arcadie Suceveanu)
Decembrie

Cad primii fulgi pe la ferești
Și ninge blând ca în povești.
Gutuile legate-n grindă
Au parcă – un miros de colindă,
Iar nucile ascunse-n șură
Au parcă-un gust de urătură…

A venit Crăciunul
A venit Crăciunul,
A venit Crăciunul
Și ne-aduce daruri
Moșul drag, preabunul.

Ninge blând și dulce,
Fulgii sunt smaralde,
Iar în cer și-n case
Florile sunt dalbe!

Pruncul sfânt se naște-n
Leagăn de colinde
Și în casa noastră
Bradul se aprinde.

Ninge ca-n poveste
Fulgii parcă-s salbe
Iar în cer și-n Case
Florile sunt dalbe!
(A. Suceveanu)
Ianuarie

Văd steluțe vii pe ramuri
Și năsucuri pe la geamuri.
Făt Frumos, cu buzduganul,
Bate-n porți, se schimbă anul.
(Arcadie Suceveanu)
Februarie

La streșini cu guturai
Suflu-n țurțuri ca în nai,
Pic-pic-pic – e o melodie, Dragă mie, dragă ție!
Pic-pic-pic, până în seară,
Încă-un pic – și-i primăvară,
Numai că spre dimineață,
Cântecul din nai îngheață.
(A. Suceveanu)
Martie

Martie deschide ușa
Nu cu cheia – cu brândușa,
„Hai, ieșiți cu toți afară,
Căci de-acum e Primăvară!”
(A. Suceveanu)
Aprilie

Aprilie i-a tăiat Babei Dochia
Cojoacele, mănușile, rochia,
Cu ce? Cu o foarfecă mică-mică,
Luată dintr-o coadă de rândunică.
(A. Suceveanu)
Floriile

Au venit Floriile!
Vesele-s câmpiile,
Om și pom renaște.
Iar căsuțele prin sate
Albe-s toate și curate
Și miros a Paște!
(A. Suceveanu)
Mai

Acum, ceasul meu n-arată
Decât ora floare… Iată:
– Cât e ora, Ionele?
– Ora 3 și 5 lalele.
– Vrei să zici minute, poate?
– Da, și-s roșii-roșii toate.
– Ei, ba! Spune tu, Andrei.
– 8 fără 5… flori de tei.
– Vrei să zici secunde, poate?
– Da, ți-s foarte mirezmate…
(A. Suceveanu)
Vara

Carul Verii – îl auzi? –
Trece duruind prin duzi,
Prin cireși și prin aluni.
Pe opt roate de căpșuni…
(A. Suceveanu)
Culorle preferate

Toate lucrurile-n zori
Se grăbesc să-și ia culori.

Focul, macul și cocoșul
Vor să ia cât mai mult roșu.

Fulgul, lebăda și-o nalbă
Își aleg culoarea albă.

Cerul, vânâta și-un astru
Nu doresc decât albastru.

Luna, pepenii și-un carpen
Strigă: Galben! Noi vrem galben!

Glia cere viața-ntreagă:
Să-mi lăsați culoarea neagră!

Iarba ca să să dezmierde
Zice: – Verde! Numai verde!

Curcubeul și păunul
Și-încă (nu știu cine?) unul,
Zic: – Iar noi, dacă sae poate,
Vom lua puțin din toate.
(A. Suceveanu)
Toamna

Urcă Toamna sus pe crește,
Trece-un vânt prin frunze, șui.
Ard gutuile-n ferestre:
La-cri-mi-le soa-re-lui.
(A. Suceveanu)