Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost inaugurat oficial la 29 aprilie 1928, cu ocazia aniversării a zece ani de la Unirea Basarabiei cu România, în Grădina Publică din centrul Chișinăului, în prezența unor înalți demnitari, personalități marcante ale științei și culturii, reprezentanți ai autorității supreme a Bisericii Ortodoxe Române.
În anul 1923 lui Alexandru Plămădeală i s-a propus să elaboreze proectul monumentului lui Ștefan cel Mare. Drept bază, i-a servit o miniatură din anul 1475, descoperită la Mănăstirea Humor. Din cele trei variante ale machetei, propuse pe rând, Comitetul, în frunte cu arhiepiscopul Gurie, o aprobă pe ultima: Ștefan în veșminte voievodale, cu coroană regească pe cap, cu paloșul coborât în mâna dreaptă, iar în stânga crucea sus ridicată.
Monumentul a fost turnat în bronz la București, în atelierul lui V. Râșcanu, iar bronzul a fost primit din arsenalul bucureștean (tunuri-trofee turcești, acaparate în timpul războiului ruso-turc din 1877). Sculptorul A. Plămădeală a ales singur locul unde va fi instalat monumentul: la intersecția a două străzi principale cu una din aleile centrale ale Grădinii Publice. Statuia a fost instaurată pe un postament special din piatră de Cosăuți, autorul soclului fiind Eugen Bernardazzi.
După evenimentele din 28 iunie 1940, monumentul a fost transferat peste Prut și instalat la Vaslui, iar soclul demolat. În august 1942, statuia este readusă la Chișinău. Peste doi ani din nou este trimisă peste Prut, acum Caiova. În 1945, la insistențele sculptoriței Claudia Cobzev (discipolă a sculptorului Al. Plămădeal), monumentul a fost reîntors la Chișinău și reinstalat. Crucea, spada și inscripțiile au fost schimbate și denaturate.
În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. În 1972 locul monumentului este schimbatn (cu 18 metri în adâncul parcului).
La 31 august 1989 monumentul lui Ștefan cel Mare a fost reîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală. Au fost restabilite inscripțiile inițiale. Statuia, împreună cu grilajul decorativ, cu poarta și cu elementele decorative de amenajare, formează un complex monumental unitar, constituind un adevărat simbol al municipiului. Vitregiile prin care a trecut monumentul sunt descrise în Hronicul lui – niște plăci din bronz, montate pe pilonii porții din spatele statuii.
Cu numele lui Ștefan cel Mare basarabenii au repourtat trei victorii sfinte – limba de stat, grafia latină (31 august 1989), drapelul tricolor (27 aprilie 1990), suveranitate (23 iunie 1990) – întru întregirea Neamului în cuget și simțiri.
Calendar Național 2008, – Chișinău, 2008, -465 p.
Biblioteca "Nicolae Titulescu" 