Grigore Vieru · poezii · scriitor

Grigore Vieru – poetul neamului românesc

„Noros ori clar ca o amiază,
Eu sunt poetu-acestui neam
Și-atunci când lira îmi vibrează,
Și-atunci când cântece nu am.”
(Grigore Vieru)

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta, județul Hotin. Poezia marelui poet e un tezaur scump. E citită și cântată de la copii până la bătrâni, fiind tradusă în zeci de limbi. Versurile Domniei sale ne-au învățat ce înseamnă mamă, patrie, țară, femeie, pâine, pace. Fiecare poezie semnată de Grigore Vieru este un imn.

Din dor de Grigore Vieru, de ziua de naștere a poetului, publicăm doar câteva gânduri ale celor care îi iubesc și îi citesc opera în continuare.

„Deși am pierdut un mare poet pe pământ, am câștigat un înger în ceruri. Îi vom purta dragostea și respectul, îi vom citi versurile, aforismele, interviurile, știind că undeva, în sufletele noastre, este o aleasă planetă – planeta Vieru. ”

(Nina Carauș)

„Am crescut cu „Albinuța” lui Grigore Vieru, din ea am învățat să-mi iubesc părinții, meleagul natal, limba mamei. Când am mai crescut, poeziile lui: „Legământ”, „Imn limbii române”, „Frumoși ca sfinții” mi-au întărit aceste sentimente. M-a durut să aflu că poetul nostru drag, care ne-a dăruit atâtea versuri minunate, s-a stins din viață.”

(Iulia Gorincioi)

E greu să pierzi un om atât de scump. Grigore Vieru a fost o comoară a limbii române.

(Loredan Cupeț)

„Am să port mereu în suflet chipul blând al lui Grigore Vieru. Poezia lui „Mâinile mamei” mi-a devenit atât de dragă, încât i-o recit adeseori mămicăi, ca pe un cântec de leagăn. Acest mare poet a fost un ostaș neînfricat. El a luptat pentru „Abecedar”, pentru „Albinuța”, pentru sfânta limba noastră română.”

(Sabina Balaur)

„Lirica lui Grigore Vieru, organic legată de tradiția eminesciană și folclorică a literaturii noastre, dar nespus de sensibilă la neliniștile secolului, ne oferă generoasa posibilitate de a ne întoarce la izvoare și, totodată, de a ne croi o cale sigură de comunicare cu formulele de trăire și gândire artistică ale poeziei universale, mai cu seamă în registrul tematic al iubirii, dragostei de mamă și maternității veghetoare, al valorilor copilăriei și sentimentului Patriei.”

(Mihai Cimpoi)

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s