Chișinău · descoperă Chișinăul

Carol Schmidt – cel mai longeviv primar a orașului Chișinău

Carol (Carl) Schmidt  a fost cel mai longeviv primar al Chișinăului, fiind la cârma capitalei din 1877 și până în 1903, cu o contribuție deosebită la modernizarea orașului. Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată.  A fost tatăl lui Alexander Schmidt, de asemenea primar al Chișinăului, între 1917-1918.
Carol Schmidt s-a născut la 25 iunie 1846 într-o familie de nobili ereditari cu ascendență poloneză și germană. Tatăl lui, Alexandru Schmidt, german basarabean provenea dintr-o familie de germani din Țările Baltice, care migraseră după unul din războaiele ruso-turce, stabilindu-se pe aceste meleaguri, el era chirurg la Direcția Medicală a Basarabiei. Mama lui, Terezia Tissk, era de origine poloneză. Carol a primit acasă o educație aleasă, fiindu-i cultivate de mic cele mai frumoase calități omenești: cinstea, omenia, onestitatea, demnitatea, onoarea, compasiunea etc.
Familia se mută la Chișinău, unde în perioada 1857-1863 C. Schmidt a fost primit în anul II la Gimnaziul Regional din Chișinău, pe care l-a absolvit cu medalie de argint. Între 1863-1864 a studiat la Facultatea de Fizică și Matematici a Universității Sf. Vladimir din Kiev, dar urmîndu-și vocația decide să îmbrățișeze o altă profesie. Astfel în anul 1865 este admis la Facultatea de Drept a Universității Imperiale din Odesa, pe care o absolvește cu grad de doctor în științe juridice.
Este primit, la început, în calitate de candidat, iar apoi de ajutor al anchetatorului la Judecătoria din Ținutul Bender (Tighina), ca apoi să fie avansat în calitate de șef al sectorului de anchetă din Ținutul Chișinău. Activează în calitate de anchetator penal al Judecătoriei de District din Chișinău (1870). Pe parcursul anilor 1872-1927 este judecător de pace onorific al Districtului Chișinău. În anul 1877 Climentie Șumanschi, primarul de atunci al Chișinăului, care îi era cumnat lui Carol Schmidt decedează într-un incendiu, salvînd spectatorii din teatru, iar Consiliul Orășenesc decide să-l aleagă primar pe Carol Schmidt (la doar 30 de ani!), fiind reales succesiv pînă în 1901, ca în anul 1903, după pogromul împotriva evreilor, să-și dea demisia din funcția de primar, dezamăgit de societatea care a admis acest flagel.
Deși era mult prea tînăr pentru a ocupa un asemenea post responsabil, a fost ales pentru că se deosebea de alţi semeni ai săi, posedînd calităţi extrem de preţioase pentru un activist public, care-l deosebeau radical de alţi locuitori ai Chişinăului din acele vremuri. În primul rînd, tînărul primar avea studii superioare juridice, pe cînd marea majoritate a consilierilor fuseseră instruiți acasă. Era extrem de energic, foarte chibzuit, bine intenționat etc. Astfel îl caracterizau contemporanii săi la intrarea în funcție.
Activitatea de primar și-o începe prin a-și constitui o echipă excelentă, una dintre figurile-cheie ale căreia devine arhitectul Chișinăului Alexandru Bernardazzi, rechemat de la Odesa la invitația insistentă a proaspătului primar. A fost elaborat un plan urbanistic pe cinste, arhitectura orășenească impunîndu-se prin o cu totul nouă estetică, orașul fiind dezvoltat pe mai multe planuri: începînd cu amenajarea, continuînd cu extinderea, înălțîndu-se practic toate edificiile necesare pentru o adevărată capitală.
Fiind un om extrem de erudit, diplomat, în activitatea sa s-a condus de cîteva principii, printre care: „Niciodată nu încerca să convingi pe cineva care nu te ascultă”, „Conformează-te la timp cu acei care au mai multă putere”, „Apropie-i de tine pe acei, care nu și-au stabilit drept obiectiv dorința de a ajunge în Consiliul Orășenesc”. Strategia lui de baza a fost europenizarea Chișinăului, lucru care i-a reușit.
În anul 1877, Chişinăul era un oraş mic, provincial, cu case cu un singur nivel, amplasate ha­otic şi cu drumuri de ţară. Sub conducerea lui Carol Schmidt, care s-a aflat în fruntea conducerii ca­pitalei timp de douăzeci şi şase de ani (1877-1903), s-a schimbat radical aspectul urbei, oraşul ajungând la nivelul unei capitale europene moderne. Pe perioada mandatului în funcţia de primar al oraşului, lui Carol Schmidt i se datorează numeroase realizări în toate domeniile. A fost inițiatorul construcției și deschiderii celor mai multe edificii-cheie pentru orice capitală, din moștenirea lui făcînd parte:

  • 1877 − clădirea veche a Primăriei Chișinău 
  • 1878 – a fost aprobată Stema Chișinăului 
  • 1880 − Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh 
  • 1877-1881 − Case pentru Invalizi 
  • 1881 – Școala de Meserii 
  • 1881-1882 − Capela în cinstea voluntarilor bulgari 
  • 1884 − Spitalul pentru copii
  • 1885 – Monumentul lui A. Pușkin 
  • 1886 – Școala reală 
  • 1886 – Iluminarea stradală 
  • 1889 − Muzeul de Istorie a Ținutului (Muzeul Zemstvei)
  • 1889 – primele linii de tramvai trase de cai 
  • 1889 – Înlocuirea ceasului de pe Arcul de Triumf
  • 1890 − Școala de Pomicultură (redenumită în Școala Vinului)
  • 1891 − Biserica Sf. Pantelimon 
  • 1891 − în clădirea Primăriei a fost vernisată prima Expoziție de Artă Plastică din Chișinău
  • 1892 − Ceasurile de pe arca Bisericii Ciuflea și de la intrarea în Primărie 
  • 1892 − Biserica Adormirii Maicii Domnului 
  • 1892 – prima parte a apeductului 
  • 1893 – Stația de alimentare cu apă 
  • 1893-1895 – Spitalul Psihiatric (de la Costiujeni), Spitalul de Boli Infecţioase (azi, Spitalul „Toma Ciorbă”)
  • 1894 − Cursuri de desen linear pentru elevi 
  • 1894 − Societatea Muzicală Armonia 
  • 1894 − Școala orășenească de Arte Plastice (în prezent – Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală)
  • 1895 − Capela Gimnaziului de Fete 
  • 1895 − Capela Societății Grecești 
  • 1900 − Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani,
  • 1900 − Amfiteatrul Popular „A. Pușkin” cu o Sală de Spectacole
  • 1901 − în clădirea Primăriei vechi oferită de primar a fost deschis unul dintre primele cinematografe deschise în oraș
  • 1901 − sediul actual al Primăriei
  • 1902-1903 − construcția noii clădiri a băncii (Sala cu Orgă de astăzi)

Carol Schmidt a fost omul faptelor, el a realizat ce și-a propus, oferindu-i Chișinăului fața modernă, păstrată, fragmentar, și astăzi. A fost primul reformator al Chișinăului, „cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată”, unul corect, generos, care nu a tolerat corupția și s-a aflat cu adevărat în slujba cetățenilor și a orașului, oferindu-le un trai mai bun într-o capitală europeană. A fost unicul în cinstea căruia în timpul vieții a fost denumită o stradă, s-a întîmplat la 25 de la aflarea sa în postul de primar, strada Gostinnaia, pe care locuia, a fost denumită Carol Schmidt. Denumirea străzii s-a păstrat pînă în 1944.

Vatra, Ion Primarul Carol Schmidt: opera de modernizare a orașului Chișinău. – Chișinău, 2014. – 304 p.

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s