Activităţi · cărți jubiliare · literatură

Cărți jubiliare: „Moby Dick” de Herman Melville – 170 de ani de la publicare

H. Melville rămâne unul dintre scriitorii reprezentativi ai Americii avându-i contemporani pe J. F. Cooper, E. A. Poe, M. Twain ori Jack London și prieten cu un mare prozator, Nathaniel Hawthorne, căruia i-a dedicat capodopera sa Moby Dick.

Romanul Moby Dick a fost editat în anul 1851 și este considerat „una dintre cele mai stranii și mai extraordinare cărți scrise în veacul trecut.” (E. Schileru) Epopeea balenei albe, cum a mai fost supranumit romanul, își trăgea seva de la unele aspecte reale: existența (chiar învăluită de mister) a unui uriaș cașalot ce provocase scufundări de vase în epocă, documentare scrise despre acest subiect și, nu în ultimul rând, experiența marinărească, aventuroasă a autorului. (De pildă, se știe că baleniera pe care Melville se îmbarcase în 1841, „Acushnet”, va figura în romanul Moby Dick sub numele de „Pequod”.)

Deși cartea, în anul apariției editoriale, nu a repurtat succesul scontat, H. Melville trăia momente de înaltă satisfacție intelectuală: citise din opera lui W. Shakespeare și era prieten cu N. Hawthorne, scriitori care l-au influențat decisiv în metoda de lucru, învățând lecția „marii arte de a spune adevărul.”

Materia epică a romanului respectă, formal, schema cărții de aventuri: căpitanul Ahab își adună un echipaj cu care să pornească vânătoarea balenei albe. Rând pe rând întră în rol marinari, harponieri, alți membri ai echipajului. Motivele plecării în expediție sunt diferite. Ce rațiuni l-au determinat pe Ismael (naratorul-martor) să se îmbarce pe vasul „Pequod”?

„Una din pricinile de căpetenie a fost firește covârșitoarea imagine a balenei celei uriașe. Acest monstru misterios și neobișnuit mi-a ațâțat nespus curiozitatea. Au mai tras în balanță apoi mările sălbatice și îndepărtate, pe talazurile cărora alunecă gigantica vietate, mare cât o insulă; apoi nenumăratele și neînchipuitele primejdii prin care treci când înfrunți balena; toate acestea, la care se adăugau și nelipsitele minunății ale priveliștilor și vuetul mărilor Patagoniei, mi-au hrănit cu prisosință dorințele. „

Căpitanul Ahab, comandantul balenierei „Requod” este subjugat unui singur gând: vânarea misterioasei balene, țel pentru care se sacrifică pe sine și-și sacrifică, în egală măsură, echipajul: „Ei mă cred nebun, dar eu sunt demoniac, sunt nebunia înnebunită? ”

Până la întâlnirea fatală cu balena albă, „Pequod” străbate în lung și-n lat apele oceanului, încrucișându-și căile cu alte baleniere. Aventurile se țin lanț… Episodul atacului rechinilor precedă confruntarea, pe viață și pe moarte, a curajoșilor marinari și vânători cu balena albă. Nici avertismentul nu-l determină pe căpitan să renunțe la confruntare.

„Scriitorul a reușit să creeze un echilibru între real și fantastic, zugrăvind în culori puternice odiseea teribilului căpitan Ahab, pornit să vâneze o fabuloasă balenă albă, împotriva căreia jurase să se răzbune; lupta dintre el și monstrul marin capătă proporțiile unei titanice bătălii între om și natură, deși autorul a încărcat-o și cu semnificația metafizică a unui incredibil conflict între Bine și Rău, în afara istoriei.” (Petre Solomon)

Melville, Herman Moby Dick. – București, 2002. – 672 p.

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s