citate · colecții · scriitor

Vasile Alecsandri – cel mai prolific scriitor al generației sale

V. Alecsandri a fost una dintre cele mai marcante personalități ale perioadei dintre 1840-1890. A participat la mișcarea de la 1848 și la progresul sociocultural al Principatelor, a relevat frumusețea creației populare, a contribuit la dezvoltarea dramaturgiei românești, a explorat virtuțile limbajului poetic. Dintre pașoptiști, el se apropie cel mai mult de imaginea scriitorului „total”, datorită abordării prin opere semnificative a genurilor fundamentale ale literaturii. Cel mai prolific scriitor al generației sale: poet, prozator și dramaturg, Alecsandri a contribuit la afirmarea literaturii românești moderne.

S-a născut la Bacău, într-o familie de boieri. Fiu al lui Vasilie Alecsandri, medelnicer și vornic, și al Elenei Cozoni, își va petrece copilăria lipsită de griji în casa de la Iași și la conacul moșiei din Mircești, părinții dându-i o creștere aleasă. După primirea noțiunilor elementare de la dascălul maramureșean Gherman Vida, întră în pensionatul francezal al lui Victor Guenim, de la Iași, unde firea sa răsfățată nu se împacă cu condițiile regimului de internat. În august 1834, e trimis la Paris, împreună cu viitorul domnitor Alexandru I. Cuza și alți doi fii de boieri.

Sentimentul profund pe care l-a avut pentru Elena Negri l-a inspirat să scrie cele 22 de poezii de dragoste din ciclul Lăcrimioare: „Tu, care ești perdută în neagra vecinicie,/Stea dulce și iubită a sufletului meu!”

Decesul mamei îi provoacă de asemenea o adâncă suferință și scriitorul se izolează la munte, unde descoperă comorile poeziei populare. Acolo aude cântecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet pe lume doina de la munte. Descoperă folclorul, inspirațiile din comoara fără de preț a neamului determină apariția primei culegeri românești de folclor, Poezii popurale ale românilir, Balade (Cântece bătrânești). Această culegere de folclor, care cuprinde floarea cântecelor bătrânești Miorița, Toma Alimoș, Mihu Copilul, Doica, a arătat țării și străinătății marile valori artistice create de poporul nostru.

În 1860 se retrage la Mircești, se dedică literaturii și scrie ciclurile Pasteluri, Legende, Ostașii noștri, dramele Despot-Vodă, Fântâna Blanduziei, Ovidiu, Sânzeana și Pepelea.

Din întreaga creație poetică a scriitorului, Pastelurile, specie literară încetățenită de autor, au cea mai mare contribuție la dezvoltarea poeziei românești și sunt considerate podoaba de preț a poeziei lui Alecsandri. „Afară plouă, ninge! afară-i vijelie,/Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit;/Iar eu, retras în pace, aștept din cer să vie/O zână drăgălașă, cu glasul aurit.” Pastelurile surprind un univers complex și armonios, animat de prezența omului care se integrează titmurilor cosmice, contemplă și meditează, surprins în ipostazele simbolice ale muncii câmpului. Se consideră că pastelurile lui V. Alecsandri anticipează poezia eminesciană a naturii și lirica universului miniatural al lui T. Arghezi.

Dramaturgia constitue unul din sectoarele cele mai productive ale creației lui Alecsandri, care a contribuit mult la întinderea renumelui său și continuă să-i perpetueze memoria întrucât alimentează până în zilile noastre repertoriul teatrelor. V. Alecsandri a scris peste 60 de piese de teatru. Autorul a ridiculizat incultura, imitația deșartă a Occidentului, promovând idealul de unire a tuturor românilor, respectul pentru munca țăranului, considerația pentru omul de geniu.

Proza de început Alecsandri o adună în volumul Salba literară. A scris nuvele, schițe de moravuri, însemnări de călătorie și a început un roman. Proza lui Alecsandri e clară și odihnitoare, spumoasă și exuberantă, dar esențialmente sociabilă și cu discreție moralizantă.

Al. Vlahuță menționa: „El a rămas pentru totdeauna și-n tot ce-a scris bardul poporului român. „

Scriitorul se înscrie în literatura română după cum l-a caracterizat M. Eminescu: „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice/Ce din frunze îți doinește, ce cu fluerul îți zice,/Ce cu basmul povestește – veselul Alecsandri. „

Scriitori români notorii. – Chișinău, 2006. – 112 p.

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s