Capodopera lui Mark Twain cunoaște, în zilele noastre, o popularitate fără precedent, însoțită de un prestigiu din ce în ce mai mare în gândurile specialiștilor.
Din primele rânduri ale Aventurilor lui Huckeleberry Finn ni se sugerează că este necesară o continuitate a lecturilor din Mark Twain, pentru că, zice protogonistul-narator: „N-aveți de unde ști cine sunt, dacă n-ați citit cartea Aventurile lui Tom Sawyer. Aventurile lui Huckleberry Finn a fost începută în 1876 și terminată în 1885 ca o continuare a Aventurilor lui Tom Sawyer, având de această dată, ca erou pe Huckleberry Finn, cunoscut sub numele de Huck. Modul de prezentare a personajului trezește interesul, invitând cititorul să lectureze mai întâi Aventurile lui Tom Sawyer.
Propunându-și să reactualizeze imaginea cărții, cu alte cuvinte să reamintească sfârșitul romanului, în situația când vălul uitării s-ar fi așternut, autorul conchide: „Iată cum se isprăvea cartea: „Tom și cu mine am găsit bani ascunși de tâlhari în peșteră și ne-am îmbogățit. Ne-am ales fiecare cu câte șase mii de dolari de aur. Un munte de bani, când îi puneai unul peste altul…” În aceste două romane Mark Twain a zugrăvit cu căldură și precizie, viața pe care o cunoștea cel mai bine, viața orașului copilăriei sale și a fluviului pe care e situat. Astfel, Tom Sawyer, vesel și mereu pus pe șotii, își folosește istețimea și curajul în scopul găsirii celor mai ingenioase soluții pentru a ieși din situații dificile, iar vocea lui Huck, remarcă Peter Conn, este „una din principalele realizări din secolul al XIX-lea, evocând o lume în același timp reală și mitică”.
Aventurile lui Huckleberry Finn este o operă multiaspectuală și pitorească, în care umorul domină pe tot parcursul cărții. Odată cu apariția acestui roman, realismul critic în literatura americană atinge apogeul. În această lucrare, naratorul, un băiat isteț, poznaș de 13 ani, pe nume Huck își povestește călătoriile sale de-a lungul fluviului Mississippi alături de tovarășul său Jim, un sclav fugar. De-a lungul drumului Huck se confruntă cu întreaga gamă a lipsei de onestitate umană și a violenței, dar învață în acelaș timp compasiune și înțelepciune. În roman Twain pledează pentru libertate și pentru instinctele naturale, care la acea vreme erau îngrădite de societatea sudistă. Romanul demască răul provocat de forțele negre și concomitent, glorifică frumusețea spirituală a unor chipuri umane concrete și pe deplin reale.
Un cunoscut critic american, Marcus Cunliffe, face o remarcă subtilă: „În operele sale clasice, Twain este, ca și Chaplin în primele lui filme, un mare artist, stăpân deplin pe meșteșugul său. Posteritatea și-l va aminti pentru cărțile în care elementul principal nu este nici farsa, nici dezolarea, ci dragostea de oameni împletită cu o profundă cunoaștere a vieții.
Meritul cel mai de preț îi este acordat autorului Mark Twain. Autorul romanelor de aventură realiste, regele umorului. Mare romancier, pamfletar și jurnalist, Mark Twain este considerat fondatorul direcției realiste în literatura Statelor Unite din secolul al XIX-lea, manifestânduse ca un adversar înverșunat al romantismului. Râsul amuzant și binevoitor, precum și satira ce subliniază grotescul și cultivă absurdul din opera sa l-au consacrat drept un umorist scăpărător și un satiric aprig pe scena literaturii universale.
Vă rugăm, să-i acordați atenția cuvenită Aventurilor lui Huckleberry Finn de Mark Twain în cadrul concursului Bătălia cărților: să o lecturați, mai întâi de toate, și să selectați momentele care v-au impresionat; atrageți atenția asupra stilului umoristic al scriitorului și încercați să repovestiți cartea în mod succint – o să vă îmbogățiți, în mod sigur, cu un talent de povestitor.
Twain, Mark Aventurile lui Huckleberry Finn. – Chișinău, 2008. – 329 p.