cărți jubiliare · istorie

Cărți jubiliare: „Alexandru Lăpușneanu” de Costache Negruzzi – 180 de ani de la publicare

În anul 1840 apare în Dacia literară Alexandru Lăpușneanu, cea mai bună nuvelă istorică în limba română. Nuvela este împărțită în patru capitole, fiecare având în frunte câte un motto.

Alexandru Lăpușneanu, cu firman de la Sultan pentru a doua domnie, intră în țară cu trupe de mercenari. Tomșa-Vodă îi trimite o solie de patru boieri, ca să-l întoarcă din cale sub cuvânt că nu-l vrea țara, sătulă de bântuiri. „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”, le spune Lăpușneanu, continuându-și calea. Moțoc, unul dintre soli, rămâne pe lângă Lăpușneanu.

Tomșa părăsește țara, iar Lăpușneanu ajunge voievod. El se poartă foarte crunt cu boerii, omorându-i pentru cea mai mică greșală dregătorească și țintuindu-le capetele în poarta curții. Soția sa, doamna Ruxandra, înduioșată de lacrimile jupâneselor celor omorâți și îngrozită de ororile bărbatului ei, caută să-l abată de la aceste fărădelegi. El se încruntă și-i făgăduiește un „leac de frică”. Lăpușneanu beat de sânge, pune la cale un groaznic măcel al boierilor. El se duce la biserică și, în fața lor, simulează pocăința, invitându-i la un ospăț de împăcare. Afară de Stroici și Spancioc, care fug peste graniță, toți ceilalți boieri cad în cursă, urmând invitării. În toiul ospățului, lefegiii se năpustesc asupra boierilor, măcelărindu-i pe toți.

Prinzând de veste cele ce s-au petrecut la palat, poporul se revarsă vociferând spre curtea domnească. Lăpușneanu îi întreabă ce vrea. După oarecare dezorientare, în cele din urmă, toți unesc glasurile cerând capul lui Moțoc, pe care-l socotesc pricina răutăților. Vodă îl predă furiei poporului care-l linșează.

Lăpușneanu așază apoi pe o masă în formă de piramidă capetele celor 47 de boieri omorâți, arătându-le doamnei Ruxandra drept făgăduitul leac de frică.

După această scenă, Lăpușneanu nu mai omoară, dar schingiuiește în mod barbar. De frică să nu fie călcat de boierii pribegiți în Polonia, se mută la Hotin. Aici îl apucă frigurile. Văzându-și aproape sfârșitul obștesc, cere să fie tuns călugăr și să se rânduiască de urmaș fiul său. Pe urmă, revine asupra hotărârii, dar doamna Ruxandra, îndemnată de boierii pribegi, îl otrăvește. În chinuri grozave își dă sufletul.

Alexandru Lăpușneanu, pe care autorul o numește modest „scene istorice din cronicile Moldovei”, este o adevărată nuvelă istorică.

Negruzzi, Constantin Alexandru Lăpușneanu. – București, 2014. – 32 p.

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s