Maria CEBOTARI 1910 – 1949 Interpretă de operă (soprană) română, una din cele mai mari soprane soliste din lume în anii 30 și 40 ai sec. XX, actriță. S-a născut la 10 februarie 1910 în Chișinău. A decedat la 9 iunie 1949 în Viena, Austria, unde a și fost înmormântată. Și-a făcut studiile la Școala Normală de Fete ,,Florica Niță” din Chișinău și la Capela Metropolitană, condusă de Mihail Berezovschi. Din 1924 a studiat la Conservatorul ,,Unirea” din Chișinău, cu profesorii Maria Zlatov și Gavril Berezovschi (armonie). În 1923 a fost solistă în corul Catedralei ,,Buna Vestire” din Chișinău. În 1926 a fost observată de contele Alexander Vîrubov, fostul director al Teatrului Artistic din Moscova. A fost angajată în trupa Teatrului Dramatic Rus, stabilit la Praga (1929). Aici a debutat ca actriță în piesa ,,Cadavrul viu” de Lev Tolstoi și a dat reprezentații la București și pe marile scene din Paris. La Paris se căsătorește cu contele Vîrubov și pleacă împreună la Berlin, unde contele joacă un rol într-un film. La Berlin își continuă studiile muzicale sub îndrumarea profesorului Oskar Daniel (canto). A fost angajată solistă la Opera de Stat din Dresda, unde în 1931 a debutat în rolul lui Mimi din opera ,,La Bohème” de Giacomo Puccini.
Concomitent a fost solistă și la Opera de Stat din Berlin, unde a activat între anii 1935-1943, bucurându-se de mare succes. În scurt timp a devenit cunoscută în toată Europa, jucând piese de Mozart, Ceaikovski, Verdi ș.a. Ultimii ani de viață a fost angajată ca solistă permanentă a Operei de Stat din Viena, unde a cântat până în ultima zi de viață (1949). A cântat sub bagheta unor mari dirijori ca: Fritz Bush, Arturo Toscanini, Clemens Krauss, Karl Böhm, Wilhelm Furtwängler ș.a. A interpretat roluri din operele: ,,Răpirea din serai”, ,,Nunta lui Figaro”, ,,Flautul fermecat”, ,,Don Giovanni” de W. A. Mozart; ,,Salomeea”, ,,Arabella”, ,,Ariadna la Naxos”, ,,Cavalerul rozelor” ,,Femeia tăcută” de R. Strauss; ,,Faust” de Gh. Gounod; ,,Romeo și Julieta” de H. Sutemeier, ,,Evghenii Oneghin” ,,Iolanta”, ,,Dama de pică” de P. I. Ceaikovski.
A jucat în opt filme, turnate în Germania și Austria, alături de vedete ale cinematografi ei timpului, inclusiv alături de cel de-al doilea soț, actorul Gustav Diessl (decedat în 1948): ,,Inimi tari” (1937), ,,Mädchen in Weiß” („Fetele în alb”) (1936), „Starke Herzen im Sturm” (1937), ,,Maria Malibrand (1942), ,,Visul doamnei Buteterfl y” (1939), ,,Odesa în fl ăcări” (1943), ,,Amami Alfredo” (1942) ș.a. În 2004, la Casa Cineaștilor din Chișinău, a avut loc premiera fi lmului ,,Aria” de Vladu Druck, după scenariul lui Dumitru Olărescu, având ca subiect viața și opera sopranei Maria Cebotari. Întru înveșnicirea memoriei artistei, unele străzi din Dresda, Viena, Salzburg și din Chișinău îi poartă numele. Este considerată predecesoarea Mariei Callas și una dintre cele mai mari soprane din toate timpurile. Ca interpretă a lucrărilor lui Mozart și Strauss a fost neegalată până în zilele noastre. La numai 24 de ani i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorifi c existent în Germania și Austria de atunci, cel de ,,Kammersängerin”.
La timpul său Carlo Albert Peanc spunea: ,, Bucurându-se de succesele triumfale pe mai toate scenele Europei, datorită excepționalelor sale calități vocale, Maria Cebotari era atât de bine dotată din punct de vedere scenic și interpretativ, încât și-a îngăduit să de vină și actriță de cinema, de un cert nume.”
Ne mândrim cu faptul că biblioteca “Nicolae Titulescu “ are în colecția sa o serie cărți în care este oglindit destinul acestei mare cântărețe.
Ne-am dori ca să avem și un exemplar al cărții lui Aurelian Dănilă “Maria Cebotari în amintiri, cronici și imagini.“
Biblioteca "Nicolae Titulescu" 