Un poet reprezentativ al generației șaizeciștilor este Gheorghe Vodă. Vine din s. Văleni, jud. Izmail (azi r. Vulcănești), născut la 24 decembrie 1934 . Absolvește Institutul Pedagogic „Ion Creangă ” din Chișinău și cursurile superioare de regizori și scenariști din Moscova.
Drumul literar al scriitorului Gheorghe Vodă începe cu Zborul semințelor (1962). Mai plenar, însă, poetul se relevă prin cărțile : Frumos să-i fie pururi chipul, Inima alergând, De dorul vieții, de dragul pământului etc.
Scriid pentru maturi Gheorghe Vodă nu uită și de copii, bucurându-i cu apariția cărților de poezie și proză: Caetul din fântână, Marele ștrengar, Bunicii mei, Leagănul, ivorâte din dragostea pentru țară, locurile natale, pentru oamenii pământului.
Cartea pentru copii Bunicii mei i-a adus în anul 1983 Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți.
Eforturile creatoare ale scriitorului au fost încununate cu Premiul de Stat al Republicii Moldova, decernat în 1986 pentru volumele De dorul vieții, de dragul pământului și La capătul vederii.
„Meritul lui Gheorghe Vodă e acela de a fi ținut nestinsă în poezia anilor șaizeci făclia bunului simț… Fermitatea, cumpătarea, duritatea – iată cele trei balene pe care se ține universul poetic al lui Gheorghe Vodă… să se comporte într-un anumit fel în poezie, să fie, înainte de toate natural. Adică: potrivit naturii. Naturii eului poetului. Naturii lucrurilor. naturii naturii. ” (Mihai Compoi)
Cimpoi, M. Istoria literaturii române din Basarabia. – Chișinău, 2003. – 514 p.
Biblioteca "Nicolae Titulescu" 