Mihail Sadoveanu „Viața lui Ștefan cel Mare „
Povestirea „Viața lui Ștefan cel Mare ” nu face parte dintre operele de vârf și prea elogiate ale scriitorului. G. Călinescu menționa despre „sațietatea, fenomen de ordin subiectiv, care poate să împedice buna recepție a substanței. Povestirea lui M. Sadoveanu este o astfel de romanțare a istoriei, nemulțumitoare documentar și obosind prin marea afectare cronicărească.”
În mediul constituit în Republica Moldova însă, o evocare a vieții, izbânzilor și pierderilor lui Ștefan cel Mare se dovedește instructivă sub multiple aspecte, farmecul său, constând în narațiunea antrenantă a unui adevărat fenomen în istoria Moldovei medievale. Latura documentară a lucrării conține o seamă de adevăruri fundamentale, începând cu faptul că Ștefan cel Mare a avut tată moldovean și mamă olteancă. E un prim argument pentru a-l considera pe marele voievod „mare geniu român „, după cum l-a numit Mihai Eminescu. Cititorul cărții află multă informație veridică privind genealogia lui Ștefan cel Mare – „un domnitor care s-a gândit întodeauna la poporul său și n-a cedat nimănui o palmă de pământ românesc.”
Importanța deosebită a acestei cărți nu constă numai în valoarea ei cognitivă și artistică, dar și în caracterul ei captivant al împletirii faptelor și fenomenelor vieții voievodului și în genere ale istoriei noastre zbuciumate. Mesajul cărții este unul de excepție prin aducerea în prim-plan a unei personalități de geniu care s-a zbuciumat o viață pentru păstrarea, consolidarea și prosperarea Moldovei istorice.
Sadoveanu, Mihail. Viața lui Ștefan cel Mare. – Chișinău, 2004. – 207 p.