Aniversări · biblioteca

„Ostașul propășirii” – Alecu Russo la 200 de ani de la naștere

Poet, prozator, eseist, memorialist român (originar din Basarabia), ideolog al generației revoluționare de la 1848.

S-a născut la 17 martie 1819, la Chișinău, în familia unui boier de viță veche. Copilăria și-a petrecut-o la țară, în satul Prodăneștii Vechi de pe valea Bâcului. Aici, la o vârstă fragedă, în sufletul lui au prins rădăcini lăstarii dragostei pentru popor, pentru poezia populară și limba strămoșească. Pe la 1829, o cumplită epidemie de holeră i-a secerat familia. Din patruzeci de persoane ce locuiau într-o casă au scăpat cu viață numai el și tatăl său. Rămas orfan de mamă, micul Alecu este trimis de tata să învețe în Elveția. După asta, își continuă studiile la institutul lui Francois Naville din satul Vernie de lângă Geneva. Aici scrie primele versuri.

Adevărata vocație viitorul scriitor și-a găsit-o în proza memorialistică. În „Amintiri„, el evocă anii de copilărie cu o nostalgie ce ascunde sensibilități romantice, cu reflecții filozofice, psihologice și chiar sociologice.

Poemul în proză și cea mai de seamă operă a sa – „Cântarea României„, scris în franceză, iar apoi tradusă în română, a avut un mare ecou în epocă, datorită mesajului său patriotic. În „Critica criticii„, A. Russo își definește poziția față de acest gen literar, arătând că, pentru a deosebi operele valoroase de cele false, un critic trebue să aibă cultură, experiență personală de viață și să dea dovadă de obectivitate. În studiul „Poezia poporală„, întemeiat pe o vastă culegere proprie de balade și doine, el relevă valoarea estetică și documentară a folclorului. Aici e locul să menționăm că Russo a avut marele noroc să descopere o adevărată „minune poetică” – balada „Miorița„.

Se stinge din viață la 5 februarie 1859, la Iași. „Trecut-au junele poet ca un meteor de-abea zărit pe cerul patriei sale, însă numele lui cu timpul și va străluci glorios poemul lui Cântarea României ” (Vasile Alecsandri)

Alunelul, martie, 2019

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s