Vă invităm la o expoziție virtuală a muzeelor din orașul Chișinău.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât și al prestigiului științific.Actul de înființare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983, dată la care este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 561 “Cu privire la reprofilarea muzeelor” (în baza hotărârii comune a CC al PCM și Consiliului de Miniștri al RSSM din 29 noiembrie 1983 “Cu privire la utilizarea monumentului istoric – clădirea fostului gimnaziu de băieți din Chișinău, unde a învățat S. Lazo”).Patrimoniul muzeului, constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ţinutului Natal, s-a îmbogățit an de an cu piese tot mai semnificative și de o reală valoare științifică prin cercetare, donații și achiziții. La creșterea și diversificarea patrimoniului au contribuit deopotrivă, în anii 1989-1995 și 2006-2007, și transferurile masive de patrimoniu dintr-un șir de muzee desființate – Muzeul Republican al Prieteniei Popoarelor, Muzeul de Istorie a PCM, Muzeul Republican al Istoriei Comsomolului, Muzeul Republican “G. I. Kotovski și S. Gh. Lazo”, Muzeul Republican de Istorie a Religiei, Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari și Muzeul de Arheologie al AŞM. Astăzi Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține 348 619 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalități.
Odainic, Ioan Gh. – Almanah enciclopedic: Vol.1, – Chișinău, – 2009
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a contribuit la crearea şi dezvoltarea majorităţii muzeelor din Republica Moldova. Observăm, între altele, că Direcţia Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, aflată la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi Maria Cebotari, se găseşte într-un edificiu în care, în secolul al XlX-lea, se afla spitalul pneumologic, clădire construită în 1887 prin contribuţia financiară a lui Mihail Calmuţchi.
În 1994, în cadrul muzeului a fost inaugurată o nouă expoziţie permanentă pe o suprafaţă de 2 mii metri pătraţi cu genericul „Natura. Omul. Cultura”. Această expoziţie dezvăluie evoluţia corelaţiei om-natură în diferite etape ale dezvoltării lumii, evoluţia lumii organice, dinamica folosirii resurselor naturale, sinteza creatoare om-natură, situaţia ecologică din Republica Moldova şi căile de ameliorare a ei.
În prezent muzeul activează în direcţia organizării la Chişinău a Muzeului Satului. Sub egida Muzeului se află şi Complexul Muzeistic din satul Ivancea (Orhei), unde, după realizarea unor lucrări de restaurare a conacului-parc Balioz, a fost deschis Muzeul Meşteşugurilor Populare din Moldova.
Patrimoniul muzeului este constituit din numeroase colecţii geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice, numismatice, multe dintre ele fiind foarte valoroase şi chiar unicale .
Odainic, Ioan Gh. – Almanah enciclopedic: Vol.1, – Chișinău, – 2009
Situat în centrul orașului Chișinău, Muzeul Național de Arte Plastice expune impresionante colecții de artă ale oamenilor de artă locali și europeni. El conține mai mult de 30 000 de exponate, aranjate în cadrul a cinci galerii: arta medievală, basarabeană, rusă contemporană, vest și est-europeană, precum și scenografie și arta decorativă aplicată. Muzeul deține și o frumoasă colecție de icoane ortodoxe. Aceasta a fost fondată în anul 1939 de sculptorul Alexandru Plămădeală, care a selectat 160 de lucrări ale artiștilor basarabeni și români pentru a crea Galeria de Pictură din Chișinău, predecesoare a muzeului de arte plastice. Primul director al galeriei a fost Auguste Baillayre, pictor și profesor la Ecolle de Belle Arte din Chişinău. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, colecția inițială a Galeriei a fost pierdută. În 1944, muzeul a fost restabilit. Clădirea muzeului a fost cândva școală pentru fete. Ea a fost proiectată de cunoscutul arhitect Alexandru Bernardazzi
Odainic, Ioan Gh. – Almanah enciclopedic: Vol.1, – Chișinău, – 2009
Din iniţiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova Sovietul Miniştrilor al RSSM prin hotărârea nr. 108 p din 10 februarie 1965 a creat la Chişinău Muzeul Republican de Literatură. Noua instituţie şi-a început activitatea la 1 aprilie acelaşi an sub egida şi în sediul Uniunii Scriitorilor.În 1983 Muzeului i s-a conferit numele scriitorului şi savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir. În 1991 a fost transformat în Centrul Naţional de Studii Literare şi Muzeografie „M. Kogălniceanu”, iar în 1997 devine Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu”.Spre deosebire de alte instituţii similare de cultură înfiinţate pe baza unor colecţii sau fonduri deja existente, Muzeul a pornit efectiv de la zero, fără nici o filă de carte, fără nici o pagină de manuscris. De aceea, chiar din primele zile a fost iniţiată o muncă enormă de depistare şi de colectare a valorilor culturii şi literaturii noastre de secole, de reconstituire a procesului literar românesc de la origini până în zilele noastre. Această acţiune, la care au participat cu multă dragoste, elan şi entuziasm numeroşi studenţi din acei ani de la Chişinău, Bălţi şi Cernăuţi, a căpătat o amploare deosebită. Au fost vizitate aproape toate satele şi oraşele din republică, precum şi cele din regiunile Cernăuţi şi Odesa (Ucraina).
Odainic, Ioan Gh. – Almanah enciclopedic: Vol.1, – Chișinău, – 2009
Biblioteca "Nicolae Titulescu" 