Începând cu anul 2011, Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova și Grupul Civic pentru Patrimoniul Cultural, în parteneriat cu Direcția Culturală a Consiliului Municipal Chișinău realizează ediții bienale ale Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului.” Până în prezent au fost realizate patru ediții ale proectului (2011, 2013, 2015, 2017 ) Scopul acestor ediții e să încurajeze studiile și cercetările urbane pe diverse domenii, promovarea unei culturi a memoriei urbane, tot odată are și un obiectiv educațional, deoarece fiecerea așezare umană este reprezentată atât de moștenirea ei culturală, cât și de cetățenii care o locuesc, care trebue să fie conștienți de faptul că sunt succesorii generațiilor anterioare și să contribue la cunoașterea și protejarea acestui patrimoniu.
La În loc de prefață a cărții Identitățile Chișinăului, ediția a IV-a, apărută la Chișinău în 2018 academicianul Mihai Cimpoi își exprimă părerea despre imaginea orașului așa cum este – cu bune și cu rele: „Chișinăul de astăzi; de fapt este un megapolis, întins pe o suprafață mai mare decât Parisul, cu o topografie dispusă alandala după voia mulților arhitecți ce s-au perindat și a celor aruncați în goana după spații din zilele noastre… La începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea era încă un oraș ce putea fi crezut o oază de tihnă câmpenească… Jean-Paul Sartre era întrebat insistent, în timpul vizitei la Chișinău din 1968, ce părere are despre „noul aspect” al orașului și, după un moment de tăcerea a răspuns: „Mie-mi place vechiul Chișinău...”…În pofida faptului că mai este crezut o localitate de margine… Chișinăul are un „discurs cultural” indiscutabil, întemeiat pe ceea ce numeam „întoarcere la izvoare,” la matricea stilistică firească, la un românism cultural fervent și consecvent, depistabil în literatură, muzică, în artele plastice.”
Identitățile Chișinăului. – Chișinău, 2018. – 296 p.