Aniversări · descoperă Chișinăul

200 de ani de la finalizarea construcției primului local teatral din Chișinău (1818)

 

Despre Teatru se poate spune că este viața și viața este un teatru. Apariția teatrului românesc în Basarabia a fost un fenomen întârziat. Inițial pe plaiurile noastre au poposit trupe teatrelor rusești, ucrainene, poloneze, franceze, germane și abea în anii „40 ai secolului XIX a venit prima echipă de actori de peste Prut, în frunte cu celebrul Matei Millo.

Casa Krupenski – primul  teatru din Basarabia este una dintre cele mai vechi clădiri ale Chișinăului, care a avut o soartă vitregă. Concepută în secolul XVIII ca un conac urban al familiei Krupenschi, cu săli mari în care se puteau organiza banchete fastuoase și baluri, această clădire a fost demolată la începutul anilor „90 .

La 28 aprilie 1818 în această clădire a fost găzduit Împăratul Alexandru I, care a participat la un bal organizat cu ocazia primei sale vizite în Basarabia. Seara, a avut loc primul bal al nobilimii, organizat într-o sală specială construită din lemn, cu o colonadă imensă, decorată cu verdeață.

Tot această sală a cunoscut prima reprezentație teatrală din Basarabia și de aici își trage originea teatrul basarabean.

Dim memoriile lui V.P. Gorceakov: „Cand am intrat în sală, cu toate că nu erau loje și toată publica de tot neamul era la parter, chiar și în lumina slabă a unor lumânări de seu și candele, mult lăudata sală era superbă.

Începând cu anul 1820, clădirea a fost închiriată de către administrația țaristă și în perioada interbelică a avut aceeași menire, dar a fost deteriorată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din care cauză n-a mai putut fi restabilită în formula ei inițială.

Cine trece pe lângă parcul Catedralei, văzând o reconstrucție aproximativă a edificiului, să-și imagineze cum odinioară se înălța una din cele mai frumoase clădiri ale Chișinăului.

Istoria Teatrului Național din Basarabia are o sorginte complicată din punct de vedere cronologic, teritorial și chiar politic. Semnalarea apariției unor trupe de actori, gruparea lor în jurul unor scopuri nobile au dus, în cele din urmă, după Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, la recunoașterea necesității deschiderii la Chișinău a unui teatru permanent și profesionist.

Colesnic, Iurie. Geneza Teatrului Național din Chișinău 1818-1960. – Chișinău, 2016. – 511 p.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Без названия (2)

Lasati un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s