Lumina încărcată de firicele de praf tremurânde pătrunde în sala tribunalului Incbiziției. În centrul încăperii, un bărbat în vârstă de șaizeci și nouă de ani, cu privirea pierdută în gol, așteaptă verdictul. În clipa în care cei zece cardinali însărcinați cu formularea sentinței se reântorc în sală, destinul omului de știință Galileo Galilei este deja hotărât. Va fi constrâns, pentru a se salva de la tortură și moarte, să renunțe la teoriile sale științifice.
La 22 iunie 1633, ține discursul în care „abjură, blestemă și detestă” erorile pe care le-a comis. Condamnarea formulată de Biserică nu admite nici un recurs și Galileo este exilat în casa sa de la Arcetri, unde se va stinge după mulți ani, în 1642, singur și complet orb, sub controlul strict al autorității religioase. Fizician și astronom italian (1564 – 1642), unul dintre fondatorii mecanicii moderne și a științei experimentale. A stabilit legile pendulului (1583) ale căderii corpurilor (1602), legea compunerii mișcărilor.Cu ajutorul unei lentile perfecționate de el, a descoperit inelele lui Saturn și sateliții lui Iupiter. În contradicție cu teoria geocentrică din epocă, a susținut concepția Pământul se învârte în jurul Soarelui.
În 1608, în Olanda Hans Lipperhey pusese la punct un sistem alcătuit din două lentile care permiteau observarea obiectelor ca și cum acestea ar fi fost mai mari. Galileo, în continuă căutare a unor instrumente pe care sa le vândă guvernului venețian și interesat de orice noutate din domeniul tehnologiei, a construit în scurt timp un telescop propriu, susținând că ar fi fost invenția sa. În realitate descoperirea nu îi aparținea, însă îndreptarea instrumentului către cer este indiscutabil meritul său. Acest gest a avut urmări uimitoare: identificarea sateliților lui Jupiter, studiul suprafeței lunare sau observarea petelor solare. Astronomia științifică își făcea în mod triumfal intrarea în istorie.
Biblioteca "Nicolae Titulescu" 