
În noaptea care face trecerea dintre ani fiecare ţară în parte își are anumite tradiţii și superstiţii legate de Anul Nou. Intrarea într-un nou an este marcată prin obiceiuri care îi încântă nu numai pe cei mici, dar și pe cei mari, acestea fiind diferite de la o zonă la alta în funcţie de specificul local.
O superstiţie de Anul Noue întâlnită în mai multe țări spune că trebuie să porți în noaptea de Revelion haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cît mai multe cadouri. Roşul este culoarea veseliei şi a dragostei, aşa că obiceiul spune că, dacă vă îmbrăcaţi în roşu de Anul Nou, veţi avea un nou an norocos şi plin de iubire. În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plînge. Tradiţia spune că aceia care plîng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
Să începem cu tradițiile noastre legate de această sărbătoare…În zonele Moldovei și Ardealului se spune că în noaptea de Anul Nou Dumnezeu le oferă tuturor necuvântătoarelor darul vorbirii. Conform tradiţiei, Anul Nou este întîmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Se spune că în această noapte cerul se deschide de trei ori pentru cîte o clipă. Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineaţa zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc.
În Spania, oamenii mănâncă douăsprezece bobiţe de poamă, iar acest lucru trebuie să fie perfect coordonat cu bătăile ceasului din Plaza “Puerta del Sol” din Madrid, care sânt transmise în direct de aproape toate TV și staţiile radio. Imediat după consumarea bobiţelor, sânt deschise sticlele de șampanie.
Africa de Sud – păstrează tradiţia tragerii clopotelor bisericilor şi chiar a focurilor de armă, precum şi dansurile stradale, în costume colorate.
Brazilineii la festivităţile din ajunul Anului Nou participă la ritualul de omagiere a personajului Iemanja – zeiţa mării care a ajuns pe pământ pentru a împărtăşi oamenilor dragostea – obicei ce presupune că în larg plutesc mii de bărcuţe de hârtie în care câte o lumânare însoţeşte imaginea zeiţei, iar ca ofrandă adusă acesteia sunt aruncaţi în apă crini sau trandafiri albi.
Egipt – pentru trecerea în noul an,toți egiptenii se îmbracă în haine neapărat noi, foarte colorate. Un alt obicei întâlnit la egipteni, mai ales în zonele rurale, este că oamenii merg din casă în casă, întâi la prieteni, pe care îi iau la drum, mergând pentru a face urări la casa primarului.

Iar la masa de Anul Nou există obiceiul de a lăsa în fiecare farfurie, până după miezul nopţii, câte puţin din fiecare fel de mâncare, simbolizând asigurarea unei „rezerve” de hrană şi pentru noul an.
Irlanda – contrar majorităţii obiceiurilor întâlnite în lume, irlandezii nu ies din casă de Anul Nou, aici existând credinţa că pe străzi se găsesc în această perioadă spirite cu care nu e bine să te întâlneşti.
În Ţările islamice, în calendarul islamic, alcătuit pe baza mişcărilor Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile, anual, iar în Iran, Anul Nou este sărbătorit pe 21 martie. Există obiceiul ca, înainte de această dată cu câteva săptămâni, să se pună seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale, iar la momentul Anului Nou, grâul este deja verde amintind de primăvară şi de înnoirea vieţii.

Italia – În perioada Anului Nou, la Napoli au loc cele mai dinamice tradiţii: spectacole de artificii, precedate de cântece şi dansuri, mese îmbelşugate – din care nu lipseşte carnea de porc, simbol al bogăţiei – stropite din abundenţă cu spumante şi vinuri.
Iar în Panama este, se pare, ţara în care tradiţiile de Anul Nou aduc cel mai mare zgomot de pe Planetă: locuitorii se întrec în strigăte, fiecare bate unde şi în ce nimereşte mai zgomotos, claxoanele automobilelor sună necontenit, pentru alungarea ghinionului şi a spiritelor rele.